În vie, fiecare toamnă începe cu aceeași emoție: momentul recoltei. Este punctul în care un an întreg de muncă, de grijă și de așteptare se întâlnește cu decizia care poate schimba totul – cum vor fi culeși strugurii.
Fiecare cramă își definește stilul, dar decizia între culesul manual și cel mecanizat nu se ia la întâmplare. În spatele ei stau factori practici și strategici:
o suprafață viticolă extinsă care cere eficiență, lipsa forței de muncă sezoniere care face dificilă organizarea echipelor mari, și dorinta de a controla la minut momentul optim de recoltare, pentru ca strugurii să ajungă în cramă exact atunci când sunt perfecți.
Astăzi, culesul manual a devenit mai degrabă un privilegiu. Este păstrat pentru vinurile exclusiviste, acele loturi speciale în care fiecare ciorchine contează și unde valoarea adăugată este clară – vinuri cu caracter, vinuri de poveste. În rest, tehnologia modernă a mașinilor de recoltat a evoluat spectaculos, transformând culesul mecanizat într-o opțiune nu doar practică, ci și capabilă să livreze o materie primă de calitate remarcabilă.
Culesul manual – tradiția care cere răbdare
Culesul manual este metoda clasică de recoltare, folosită de secole în podgoriile lumii. În esență, presupune ca fiecare ciorchine să fie ales, tăiat și așezat cu grijă în ladă, de mâna omului. Poate părea un gest simplu, dar în realitate este rezultatul unei atenții concentrate și al unei priceperi acumulate în ani.
Un viticultor tânăr ar trebui să știe că în culesul manual se ascunde un filtru de calitate pe care nicio mașină nu îl poate replica pe deplin. Mâna omului vede, simte și decide instantaneu dacă un ciorchine este potrivit pentru vinul visat. Este momentul în care se aleg doar strugurii sănătoși, complet copți, iar cei afectați de boală, insecte sau insuficientă maturare rămân în vie.

Beneficiul major este protejarea boabelor: manipularea delicată limitează zdrobirea lor înainte de timp și previne oxidarea mustului încă din vie. Acesta este motivul pentru care vinurile premium – mai ales cele destinate maturării îndelungate sau soiurile sensibile – sunt aproape întotdeauna culese manual.
Un alt avantaj este flexibilitatea. Când culegi manual, poți decide să intri în vie doar în momentul optim de coacere pentru o parcelă, fără să forțezi recoltarea întregii suprafețe. Astfel, strugurii ajung în cramă exact în forma în care îi dorești.
Dar, pentru toate aceste beneficii, există și un cost: culesul manual înseamnă mai multă muncă, mai mult timp și mai mulți oameni implicați. În condițiile actuale, în care forța de muncă sezonieră este greu de găsit și vremea nu așteaptă pe nimeni, acest tip de recoltare devine un serviciu rar, rezervat vinurilor cu adevărat speciale. Pe suprafețe mari, unde viteza este crucială, culesul manual poate fi ineficient, iar fiecare zi în plus poate aduce pierderi de calitate.
Pentru un tânăr viticultor, lecția este simplă: culesul manual nu este doar un gest romantic al tradiției, ci o unealtă de precizie. Se folosește acolo unde fiecare bob contează, unde caracterul vinului se construiește din detalii și unde plus-valoarea justifică efortul.
Culesul mecanizat – viteza care nu face rabat de la calitate
Dacă în trecut culesul mecanizat era privit cu suspiciune de mulți viticultori, astăzi tehnologia a schimbat radical regulile jocului. Mașinile moderne nu mai sunt simple utilaje de recoltat, ci adevărate laboratoare pe roți, capabile să lucreze rapid, eficient și cu un control impresionant asupra calității.
Un tânăr viticultor trebuie să știe că avantajul major al culesului mecanizat este viteza. Când ai zeci sau sute de hectare, iar fereastra de recoltare optimă este de doar câteva zile, aceste utilaje devin aliați de neprețuit. În plus, pot lucra noaptea sau dimineața devreme, când temperaturile sunt scăzute și strugurii își păstrează prospețimea până la sosirea în cramă.
Tehnologia actuală merge și mai departe: selectoarele de calitate integrate în mașinile de recoltat elimină boabele neconforme, frunzele și alte resturi vegetale, crescând considerabil calitatea materiei prime. Astfel, vinurile obținute din struguri culeși mecanizat pot rivaliza, în multe cazuri, cu cele culese manual, mai ales în segmentul mediu și premium accesibil.

Desigur, există și limite. Chiar și cele mai performante utilaje nu pot egala ochiul și mâna unui culegător experimentat atunci când vine vorba despre selecția fină a strugurilor. De asemenea, pe terenuri abrupte sau în zone cu rânduri înguste, accesul utilajelor este dificil sau imposibil.
Pentru un viticultor la început de drum, culesul mecanizat poate fi soluția care oferă libertate în planificare și siguranță în fața capriciilor vremii, mai ales acolo unde suprafețele și lipsa forței de muncă fac imposibilă recoltarea manuală la timp.
Când culesul mecanizat nu are loc
Deși tehnologia modernă a ridicat mult standardele recoltării mecanizate, există situații în care mâna omului rămâne singura opțiune. Sunt vinuri care cer nu doar selecție atentă, ci o precizie aproape chirurgicală, imposibil de replicat de un utilaj.
Vinurile obținute prin metoda Appassimento
Această tehnică, originară din Italia, presupune uscarea naturală a strugurilor după recoltare, pentru a concentra zahărul, aromele și aciditatea. Pentru ca procesul să reușească, trebuie aleși doar ciorchini perfect sănătoși, cu boabe uniforme și fără urme de boală sau mucegai. Se culeg manual, cu atenție maximă, și se așază în lădițe speciale, lăsând aerul să circule printre boabe. Orice greșeală de selecție poate compromite întreg lotul.
Această metodă aduce vinuri cu textură catifelată, arome intense de fructe coapte, prune uscate și condimente. La Crama Girboiu, acest proces este folosit pentru vinuri speciale precum Magma sau vinul de desert Ambra. Este o tehnică sensibilă la umiditate și temperatură, iar orice ciorchine cu defect poate compromite întreg lotul – motiv pentru care culesul mecanizat nu are ce căuta aici.

Ice Wine – vinul de gheață
Ice Wine-ul este un spectacol al naturii și al răbdării. Strugurii sunt lăsați pe viță până când temperaturile coboară la cel puțin -7°C. Apa din boabe îngheață, dar zaharurile și compușii aromatici rămân concentrați în must.
Recoltarea trebuie făcută manual și rapid, în zorii zilei, când gheața este încă solidă. Presarea are loc imediat, rezultând un must dens, dulce și extrem de aromat. Vinurile obținute au o aciditate vibrantă și note intense de fructe tropicale, miere și piersici. În astfel de condiții, niciun utilaj nu poate lucra fără a distruge boabele sau a începe fermentația prea devreme.
Vinul dulce Tokaj – aurul lichid al Ungariei
În regiunea Tokaj din Ungaria, Botrytis cinerea – așa-numita „putrezire nobilă” – transformă boabele de struguri într-o adevărată delicatesă. Ciuperca perforază coaja, favorizând evaporarea apei și concentrând zaharurile.
Culegătorii aleg manual doar boabele botritizate, pe care le colectează în puttonyos (tarne tradiționale). Acest proces se repetă de mai multe ori pe aceeași vie, pe măsură ce boabele ating stadiul optim. Este o muncă migăloasă, iar orice boabă sănătoasă amestecată din greșeală poate schimba echilibrul mustului. Culesul mecanizat nu ar putea face o asemenea selecție fină.

Late Harvest / Vendange Tardive – răbdarea ca strategie
În acest stil, strugurii sunt lăsați pe viță mai mult decât în mod obișnuit, pentru a se deshidrata ușor și a concentra zaharurile. Pericolul este ca, odată cu trecerea timpului, pot apărea boabe prea afectate sau atacuri de mucegai.
De aceea, recoltarea se face în mai multe treceri manuale prin vie, luând doar boabele cu gradul ideal de stafidire. Este o metodă preferată în Alsacia, Germania și chiar în anumite crame românești pentru vinuri dulci sau demi-dulci.
Zone viticole extreme – unde mecanizarea este imposibilă
Există locuri în lume unde via nu este doar o cultură agricolă, ci și o demonstrație de curaj și răbdare. În Valea Mosel din Germania, Valea Douro din Portugalia sau în pitoreasca Cinque Terre din Italia, viile sunt plantate pe pante abrupte, cu terase înguste, săpate direct în stâncă. Aici, fiecare rând de vie pare un balcon suspendat între cer și pământ, iar drumul până la ciorchine este o adevărată aventură.
În astfel de condiții, accesul utilajelor este imposibil. Culesul se face manual, adesea cu coșuri de spate, iar lăzile de struguri sunt coborâte cu funii, transportate cu barca sau încărcate în trenuri mici care alunecă pe șine montate între rânduri. Este o muncă grea, dar absolut necesară pentru a păstra integritatea recoltei.
Pentru un viticultor tânăr, aceste regiuni sunt lecția perfectă despre adaptarea la terroir. Culesul manual nu este aici o alegere romantică, ci singura soluție posibilă. Condițiile dificile de lucru nu împiedică însă obținerea unor vinuri excepționale – dimpotrivă, ele dau naștere unor expresii unice, în care terroir-ul și munca omului se împletesc indestructibil.

Champagne și alte spumante de metodă tradițională
În inima regiunii Champagne, fiecare toamnă începe cu un ritual care nu s-a schimbat de generații: recoltarea manuală a strugurilor. Nu este doar o tradiție romantică, ci o cerință legală. Motivul este simplu – boabele trebuie să ajungă întregi la presă, fără să fie zdrobite, pentru a preveni fermentația prematură și extragerea compușilor amari din pieliță și sâmburi.
În producția spumantelor obținute prin metoda tradițională (méthode champenoise), calitatea vinului de bază depinde de integritatea strugurilor. Chiar și o mică oxidare înainte de presare poate compromite prospețimea și finețea spumantului. De aceea, culesul manual este singura garanție că materia primă ajunge perfectă în cramă.
Această regulă nu se aplică doar în Champagne. Regiuni precum Cava (Spania), Trento DOC (Italia) sau unele podgorii premium din Noua Zeelandă și Australia respectă același principiu, chiar și atunci când nu este impus de lege. În multe crame, culesul se face dimineața devreme, când temperatura este scăzută, iar strugurii păstrează aciditatea și aromele delicate care vor defini vinul final.

În viticultură, recoltarea nu este doar un pas tehnic, ci o decizie strategică ce poate defini caracterul vinului. Culesul manual și cel mecanizat nu sunt rivali, ci două unelte diferite în mâinile viticultorului.
Manualul rămâne de neînlocuit acolo unde fiecare boabă contează: vinurile născute din Appassimento, Ice Wine, Tokaj, Late Harvest, recoltele din zone extreme sau spumantele obținute prin metoda tradițională. Acolo, răbdarea, selecția minuțioasă și experiența culegătorului dau tonul calității.
Mecanizatul, în schimb, a evoluat până la punctul în care poate oferi viteză, eficiență și o calitate remarcabilă, mai ales în podgorii întinse, acolo unde fereastra optimă de recoltare este scurtă și forța de muncă este limitată. Cu tehnologiile moderne de selecție integrate, poate asigura un nivel constant al materiei prime și protejarea prospețimii.
Pentru un tânăr viticultor, adevărata măiestrie nu stă în alegerea exclusivă a unei metode, ci în abilitatea de a le combina inteligent. Vinul nu se naște doar din pământ și soare, ci și din deciziile inspirate luate în vie, în zilele decisive ale recoltei.