Pasca cu branza – Rețetă Autentică Pas cu Pas si vinuri dulci pentru masa de Paste

Când spui Paște, spui și pască cu branza. Este desertul simbol al Învierii, nelipsit de pe mesele românilor, un preparat care poartă în el atât dulceața brânzei și a stafidelor, cât și semnificația profundă a sărbătorii. În tradiția creștin-ortodoxă, pasca este mai mult decât un desert – este un ofrandă. Se spune că trebuie sfințită la biserică și împărțită cu cei dragi sau cu cei care nu pot pregăti singuri masa pascală.

Forma rotundă simbolizează soarele și viața veșnică, iar crucea din aluat de pe mijloc – sacrificiul și învierea lui Hristos. În multe gospodării, pasca este primul preparat gustat după slujba de Înviere, împreună cu ouăle roșii, mielul și vinul.

Este desertul care aduce liniște și bucurie după zilele de post și de pregătire. Iar pentru mulți dintre noi, e gustul copilăriei, mirosul cozonacilor încinși și amintirea bunicilor care frământau cu mâinile lor calde, în timp ce cuptorul duduia în așteptarea marii sărbători.

Istoria și răspândirea rețetei de Pasca cu Brânză în România

Rețeta de pască are origini străvechi, cel mai probabil în Bucovina și Moldova, unde tradițiile pascale sunt păstrate cu sfințenie. Aici, pasca era pregătită în Joia sau Vinerea Mare, în același timp cu cozonacii, și era dusă la biserică în coșul cu bucate, pentru a fi sfințită în noaptea de Înviere.

Cu timpul, rețeta s-a răspândit în toate regiunile țării, iar fiecare zonă a adus o notă specifică:

• În Ardeal, pasca se face adesea cu smântână, ouă și stafide, având o consistență mai cremoasă, apropiată de o plăcintă cu brânză dulce.
• În Muntenia și Dobrogea, se preferă varianta fără aluat, unde umplutura bogată de brânză dulce, ouă și vanilie este coaptă direct într-o tavă rotundă.
• În Moldova, pasca are întotdeauna aluat dospit și brânză de vaci grasă, cu coajă de lămâie și stafide rumenite ușor în rom.

În ultimele decenii, au apărut și reinterpretări moderne – pasca cu ciocolată, cu coajă confiată de portocală sau chiar pasca fără zahăr, pentru cei care vor să păstreze tradiția într-un stil de viață mai echilibrat.

Dar indiferent de formă sau umplutură, pasca cu branza rămâne simbolul dulce al Paștelui, purtând în ea toată emoția, răbdarea și iubirea cu care se pregătește masa de sărbătoare.

Tipuri de pască cu brânză și preferințe locale

Deși pasca tradițională cu aluat dospit și umplutură de brânză dulce este considerată „clasicul absolut”, în funcție de zonă, obiceiuri și influențe culinare, românii au dezvoltat numeroase variante ale acestui desert pascal. Iată cele mai întâlnite:

Pasca cu aluat dospit și brânză dulce (varianta tradițională)

Este cea mai cunoscută și răspândită rețetă. Se folosește aluat de cozonac frământat manual, împletit frumos pe margini, iar în mijloc se pune o umplutură generoasă din brânză de vaci, ouă, zahăr, stafide, coajă de lămâie și esențe. Se coace până devine rumenă și parfumată – este „regina” mesei de Paște.

Pasca fără aluat (varianta rapidă)

Tot mai populară în mediul urban, această versiune este ideală pentru cei care vor gustul tradițional fără efortul frământării. Umplutura de brânză dulce se toarnă direct într-o tavă unsă cu unt și tapetată cu griș, apoi se coace ca o prăjitură – rezultatul e fin, delicat și se servește perfect cu zahăr pudră deasupra.

Pasca cu ciocolată sau reinterpretări moderne

Pentru cei care iubesc deserturile bogate, există variante de pască în care se adaugă ciocolată neagră topită, cacao, nuci sau portocală confiată. Umplutura devine astfel mai densă și profundă, apropiată de un cheesecake cu accente de cozonac. Este o alegere ideală pentru generația tânără sau pentru un meniu de Paște reinterpretat.

Pasca cu smântână și ouă – specifică Ardealului

Această rețetă este o adevărată specialitate locală. Umplutura include brânză grasă, smântână, gălbenușuri și unt topit, iar rezultatul este o pască moale, catifelată, aproape ca o cremă coaptă. Se servește rece, decorată simplu cu zahăr pudră.

Indiferent de tip, pasca păstrează esența Paștelui: dulceață, răbdare, tradiție și bucuria de a împărți ceva bun. Fie că alegi rețeta clasică, fie una reinterpretată, cuvintele cheie rămân aceleași: brânză, iubire și vin bun alături.

Rețetă Pască tradițională cu aluat dospit și brânză dulce

Aceasta este rețeta clasică, iubită de generații întregi, care combină un aluat pufos de cozonac cu o umplutură aromată, cremoasă și echilibrată. Ideal este să o prepari în Sâmbăta Mare, ca să fie proaspătă și parfumată în ziua de Paște.

Ingrediente pentru o pască mare (tavă rotundă Ø 28–30 cm)

Pentru aluat:

• 500 g făină albă tip 000
• 2 gălbenușuri
• 150 ml lapte călduț
• 100 g zahăr
• 25 g drojdie proaspătă (sau 7 g uscată)
• 80 g unt topit
• 1 plic zahăr vanilat
• coajă rasă de lămâie și/sau portocală
• un praf de sare

Pentru umplutură:

• 500 g brânză de vaci bine scursă
• 2 ouă întregi + 1 gălbenuș
• 100 g zahăr
• 100 g stafide (înmuiate în rom sau apă călduță)
• 1 plic zahăr vanilat
• coajă rasă de lămâie
• 1 lingură griș (pentru a lega compoziția)

Pentru decor:

• 1 ou bătut pentru uns
• zahăr pudră pentru servire
• opțional: cruce din aluat, model împletit pe margine

Mod de preparare:

1. Pregătirea aluatului:

• Dizolvă drojdia cu 1 lingură de zahăr în laptele călduț și lasă 10 minute să se activeze.
• Într-un bol mare, cerne făina. Adaugă restul de zahăr, gălbenușurile, sarea, coaja de citrice, vanilia și amestecă ușor.
• Toarnă laptele cu drojdia și frământă, adăugând treptat untul topit.
• Frământă timp de 10–15 minute, până aluatul devine elastic și lucios.
• Acoperă bolul cu un prosop și lasă la dospit într-un loc cald timp de 1 oră, până își dublează volumul.

2. Pregătirea umpluturii:

• Amestecă brânza cu ouăle, zahărul, vanilia, coaja de lămâie, grișul și stafidele scurse.
• Umplutura trebuie să fie cremoasă, dar nu lichidă.

3. Montarea pascăi:

• Ia trei sferturi din aluat și întinde-l într-o foaie rotundă. Așază-l în tava unsă și tapetată cu hârtie de copt, ridicând ușor marginile.
• Toarnă umplutura în mijloc și nivelează.
• Din restul de aluat formează o împletitură pentru margine și, opțional, o cruce decorativă în mijloc.
• Unge cu ou bătut și lasă 10–15 minute la odihnit.

4. Coacerea:

• Preîncălzește cuptorul la 170°C.
• Coace pasca timp de 45–55 de minute, până devine aurie și trece testul cu scobitoarea.

5. Servirea:

• Lasă pasca să se răcească complet în tavă. Se servește pudrată cu zahăr, alături de un vin dulce sau demi-dulce care îi respectă delicatețea.

Pont: Dacă vrei o pască și mai fragedă, poți înlocui o parte din brânza de vaci cu mascarpone sau smântână grasă.

Cu ce vin servim pasca cu brânză? – Asocieri dulci pentru desertul sărbătorii

Pasca, cu aluatul ei pufos, umplutura dulce și aromele calde de vanilie, lămâie și stafide, cere un vin care să-i respecte delicatețea, dar să-i și pună în valoare profunzimea. Vinurile de desert bine alese nu doar completează gustul, ci transformă felia de pască într-o experiență completă.

Iată două propuneri de la Crama Gîrboiu care duc pairing-ul cu pasca la rang de artă:

Pentru iubitorii de rafinament – Ambra SARBA Sweet Wine – Un vin nobil, în ediție limitată, obținut exclusiv din soiul autohton SARBA, printr-un proces special de stafidire naturală a boabelor pe plantă, urmat de culegere întârziată și vinificare atentă în stil Appassimento – metoda tradițională italiană pentru obținerea vinurilor dulci și complexe.

Ambra SARBA Sweet Wine impresionează prin: arome intense de miere, caisă confiată, fructe galbene coapte și ușoare accente de flori de salcâm, o textură catifelată, cu un rest de zahăr natural bine echilibrat de aciditatea vie si un final lung, elegant, care susține gustul dulce și brânzos al pascăi fără să-l copleșească

🌡 Temperatura ideală de servire: 8–10°C
🍷 Pahare recomandate: tip lalea, special pentru vinuri de desert – cu bază mai largă și deschidere ușor îngustă pentru a concentra aromele

Se potrivește excelent cu: pască tradițională cu brânză și stafide, dar și cu variantele fără aluat sau cu portocală confiată.

Pentru cei care iubesc aromele autohtone – Bacanta Tămâioasă Românească Demidulce – Un vin de colecție limitată, obținut parțial din struguri stafidiți pentru un plus de expresivitate. Soiul Tămâioasă Românească, considerat perla vinurilor aromate din România, strălucește atunci când are un rest de zahăr bine echilibrat, iar acest vin este dovada vie.

Bacanta Tămâioasă Românească Demidulce se remarcă prin: parfum seducător de trandafiri, busuioc, fagure de miere și fructe exotice, gust rotund, suculent, cu note de citrice confiate și flori de câmp si o dulceață delicată, perfect balansată de aciditate naturală

🌡 Temperatura ideală de servire: 10–12°C
🍷 Pahare recomandate: pahar de vin alb, în formă de lalea, pentru a amplifica notele florale

 Ideal pentru pasca cu smântână sau pasca modernă cu ciocolată albă și portocală.

Dacă vrei să închei cina de Paște cu un gest elegant, un pahar de spumant este alegerea ideală. Cuartz, spumantul creat 100% la Crama Gîrboiu prin refermentare naturală cu drojdii, impresionează prin finețea perlajului și prospețimea gustului.

Note proaspete de citrice, măr verde și flori de primăvară completează cu delicatețe o felie de pască sau un platou cu prăjituri tradiționale. Este vinul perfect pentru toasturi, deserturi ușoare și acel moment de „mulțumesc” spus cu zâmbetul pe buze.

🌡 Temperatura ideală de servire: 6–8°C
🍾 Recomandat: la final de masă, cu deserturi cremoase, cozonac sau pască fără aluat

Servire și păstrare – cum ne bucurăm mai mult timp de pască

Pasca este un desert care aduce laolaltă întreaga familie, de la prima felie feliată cu grijă în dimineața de Paște, până la ultima bucată savurată alături de o cafea sau un pahar de vin dulce, câteva zile mai târziu.

Cum se servește pasca?

• Tradițional, pasca se așază în mijlocul mesei, pe un platou rotund, decorată cu zahăr pudră sau o cruce din aluat coaptă deasupra.
• Se taie felii generoase și se servește rece sau la temperatura camerei – niciodată fierbinte, pentru a nu „strica” textura cremoasă a umpluturii.
• Poate fi însoțită de fructe proaspete, dulceață de vișine sau un strop de frișcă ușor bătută, pentru o notă festivă în plus.

Cum se păstrează pasca?

• Pasca cu aluat se păstrează cel mai bine acoperită, într-un loc răcoros și aerisit, până la 3–4 zile.
• Dacă este fără aluat, recomandăm refrigerarea într-un recipient închis – are o textură mai umedă și poate rezista până la 5 zile.
• Poate fi reîmprospătată la cuptor (fără umplutură expusă), dar ideal este să o servești la temperatura camerei pentru gust optim.

🎯 Pont: Dacă rămâne pască după sărbători, o poți transforma într-un desert reinventat – toast prăjit, cu puțină miere și fructe, sau chiar o budincă de pască cu sos de vanilie.

Tradiția începe în bucătărie, alături de cei dragi

Într-o lume în care totul se mișcă repede, să păstrăm tradițiile de Paște devine un gest de rezistență frumoasă. Preparatele pascale – pasca, drobul, friptura de miel sau iedul la ceaun – nu sunt doar mâncare, ci povești culinare pe care le ducem mai departe din generație în generație.

Astăzi este simplu să le cumpărăm. Dar satisfacția lucrului bine făcut, a frământatului cu mâinile tale, a mirosului de copt și a momentului când tai prima felie, începe în bucătărie – acolo unde familia se adună, râde, povestește și trăiește sărbătoarea cu toate simțurile.

Fiecare preparat tradițional își are locul său în povestea mesei de Paște. Iar când este asociat cu un vin ales cu grijă, aromele, texturile și emoțiile devin o adevărată experiență. Pentru că vinul potrivit nu doar completează gustul – îl pune în lumină.

Îți dorim un Paște cu bucurie, liniște și mese savuroase alături de cei dragi. Iar dacă vrei să construiești un meniu complet, inspiră-te și din celelalte rețete de pe blogul nostru:

 👉 Drob de miel – rețetă tradițională și pairing cu vin
 👉 Pulpa de miel la cuptor – savoare românească și vinuri alese
 👉 Ied la ceaun – gust autentic și vinuri fine pentru o masă câmpenească