Istoria şpriţului
“Șprițul”, ca și subiect, ar putea părea banal, la prima vedere. La urma-urmei, a pune apă în vin nu este, deloc, o mare descoperire. Pe pământ se găsește apă de la începutul lumii, iar vinul a fost deliciul primelor civilizații. Cu siguranță, cam tot pe atunci ar trebui să căutăm momentul în care cele două ingrediente s-au întâlnit.
Însă nu ne-am propus să ne adâncim în negura vremurilor ci doar să identificăm apariția șprițului, așa cum îl știm noi astăzi. După unii cercetători, germanii și austriecii se cam bat cu pumnul în piept, adjudecându-și paternitatea acestui concept. Au și argumente în favoarea afirmației conform căreia ei ar deține certificatul de naștere al șprițului, de vreme ce etimologii îi fixează originea în germanul “spritzer” (a stropi, a uda), apărut în secolul al XIX-lea ca o modalitate de a crea vin „efervescent”.
Anumite izvoare și legende locale plasează șprițul fie în Germania sau în zone ale Imperiului Austro-Ungar, fie în Italia dar și în Grecia sau Roma Antică. La urma-urmei, “Adevăru-i doar în vin/Spune-un vechi proverb latin…”
Maghiarii au și ei propria lor istorie despre șpriț. Se pare că în anul 1842, autorul maghiar András Fáy a invitat un grup de apropiați să viziteze noua lui cramă, printre aceștia numărându-se și savantul Ányos Jedlik, care a adus cu el o sticlă de apă de minerală – băutură proaspăt inventată. Cei doi s-au gândit să amestece băuturile și așa a rezultat primul fröccs, numele maghiar pentru șpriț.
Primele atestări în vocabularul limbii române datează de pe la 1900 și se crede că termenul a intrat în vorbirea curentă odată cu chelnerii și restaurantele cu specific austriac din Bucureștiul acelor vremuri. Cu alte cuvinte, primul oraș românesc cucerit de șpriț a fost Bucureștiul.
Nici nu încercăm să ne imaginăm cum ar fi arătat umorul românesc dacă șprițul ar fi fost cunoscut, la noi, pe vremea lui Caragiale, dat fiind faptul că această băutură a pătruns pe meleagurile mioritice, însoțită de o serie întreagă de controverse.
Chiar dacă amestecul de vin cu sifon este cunoscut în tot spațiul central-european, trebuie spus că sunt puține popoare europene care și-au făcut un obicei din a consuma această băutură, iar denumirea apare doar la români și italieni.
Alegerea perfectă pentru o zi calduroasă de vară
În mod tradițional, șprițul era făcut cu vin și apă minerală rece, într-un amestec de părți egale, servit într-un pahar de vin fără gheață, însă de-a lungul timpului fiecare țară l-a adaptat cum a știut mai bine. Fiind ușor de preparat și consumat, șprițul s-a răspândit rapid în toată lumea băutorilor de vin, iar rețeta inițială a fost schimbată de nenumărate ori în funcție de obiceiurile sau nevoile celor care l-au consumat.
Pe de altă parte, oenologii și somelierii sunt de părere că vinul nu trebuie niciodată amestecat cu apă, iar apa se servește doar lângă vin. Prin “șpriț” se consideră că se sacrifică vinul. Ei sunt specialiștii care au pus pasiune pentru a ne demonstra că fiecare soi de vin spune ceva. A-i adăuga apă sau orice altceva, presupune a-i dilua mesajul. Somelieri cu experiență recomandă doar apa plată în preajma vinului, pentru a nu-i știrbi, cu nimic, proprietățile, buchetul, mireasma.
Dar orice argument există pentru a putea fi combătut. Dacă specialiștii compară șprițul cu flueratul în biserică sau cu un tablou celebru, pe care îl modifici cu carioca, evoluția societății ne arată clar faptul că șprițul a devenit subiect de cultură urbană. Chiar dacă nu se mai bucură de amploarea pe care a cunoscut-o odinioară, această băutura se transformă și se adaptează lumii în care trăim.
Sifonului de pe vremuri i s-au alăturat apele minerale de calitate, cu diverse grade de mineralizare, potrivite cu noblețea vinurilor pe care le completează. Iar vinurile, în drumul lor de perpetuă redescoperire, au cooptat noi calități și proprietăți care fac deliciul consumatorilor.
Răcoritor si ușor, șprițul este potrivit pentru orice ocazie!
Undeva, în lume, s-a inventat și noțiunea de “șpriț la doză”, potrivită pentru petreceri pe plajă, picnicuri și concerte în aer liber. Această băutură energizantă și răcoritoare este larg răspândită în țări precum SUA, Australia sau Marea Britanie dar, treptat, își face simțită prezența și în Europa.
Cu alte cuvinte, șprițul a devenit o băutură de cursă lungă, s-a adaptat vremurilor, iar acum îl percepem ca pe un prilej și motiv de socializare. Au apărut variantele moderne ale clasicului șpriț, pregătite să contracareze vinul spumant sau diversele cocktailuri cunoscute. În unele baruri de vin din Europa au devenit cunoscute specialități precum şpriţul roze, aromat cu sirop de lavandă, sau șprițul alb cu sirop de soc.
Cum vara și-a intrat deja în drepturi, gândul ne fuge la plajă, la piscină, la terasă sau la un picnic, alături de cei dragi, și ce poate fi mai bun în contextul acesta dacă nu un pahar de șpriț, în locul obișnuitei beri? Răcoritor, ușor și elegant, șprițul este potrivit și pentru concerte, petreceri în aer liber sau festivaluri, așa că putem spune că este o băutură versatilă și la îndemână.
Cum se obtine un şpriţ perfect?
Un şpriţ bun se face cu apă minerală cu un conţinut de dioxid de carbon mare (clasic sau forte), de tip bicarbonatat calcic şi/sau magnezian și o cantitate medie de minerale, respectiv reziduu fix între 600 și 1600 mg/l). 70% din șpriț înseamnă apă. La noi, cel mai popular șpriț este cel consumat vara care, spun somelierii, include 1/3 vin alb sec sau demisec și 2/3 apă minerală carbogazoasă.
Evident, nu vom dilua cel mai vechi și bun vin al cramei cu sifon. Adevărul este că există o categorie de vinuri “easty drinking” care se potrivesc perfect sprițului. Vinurile albe sau cele rose, concepute special pentru a fi consumate de la un an la altul, sunt mai mult decât potrivite pentru această combinație. Se recomandă, de asemenea, vinurile seci sau demiseci întrucât cele baricate ori licoroase nu se consumă în amestecuri.
Pentru o experiență memorabilă, putem să ne complacem într-un deplin război al simțurilor și să descoperim savoarea unui șpriț Premium, având ca bază Pachetul Bacanta Special Edition al Cramei Gîrboiu. Iar dacă în ecuația noastră estivală contează și prețul experienței gustative, vinurile Livia sunt, cu siguranță, cea mai bună alegere.
Noi nu ne dezicem de șpriț, iar combinația perfectă este cea care ne place: un vin fresh, proaspăt și calitativ, alb sau rose, și o apă minerală de calitate. În plus, buna dispoziție și oamenii dragi pot să contribuie la un șpriț perfect răcoritor, servit în zilele aride de vară.